Florin Manea: povestea unui impresar reabilitat, între tortura în închisorile americane și lecțiile de viață aduse acasă

Florin Manea, unul dintre cei mai cunoscuți impresari români din fotbal, își împarte viața între amintirile dureroase din perioada petrecută în închisorile americane și succesul în cariera profesională de după. Implicat în transferuri importante, cum ar fi cel al lui Radu Drăgușin de la Genoa la Tottenham, Manea vorbește deschis despre experiențele care l-au transformat, atât în plan personal, cât și profesional. Viața sa a luat o turnură dramatică în tinerețe, când, la doar 22 de ani, a plecat în Statele Unite, în căutarea unei vieți mai bune, dar a ajuns implicat în activități ilegale. Manea a fost găsit vinovat de clonare de carduri, o infracțiune care i-a adus câștiguri uriașe, dar și o condamnare severă. Sentința de doi ani petrecută în închisorile americane l-a expus la ceea ce el numește „cea mai grea, dar și cea mai valoroasă lecție de viață”. Manea își amintește clar momentul detenției, subliniind că, deși și-a recunoscut vina și a plătit pentru greșelile sale, stigmatul trecutului continuă să-l urmărească. „Mi-am plătit toate astea și am venit acasă. Mi-am acceptat întotdeauna greșeala, dar din 2006 până în 2024 nu am mai primit nici măcar o amendă! Lumea tot mă judecă după ce am fost acolo. Dar eram tânăr, am făcut o greșeală. Am plătit pentru ea, am învățat din ea, mi-am schimbat viața”, povestește el într-un interviu cu jurnalistul Ovidiu Ioanițoaia. Detenția în SUA a fost mai mult decât o simplă pedeapsă; a fost o experiență de transformare. Manea a fost supus unui tratament cunoscut sub numele de „Diesel therapy”, o practică controversată folosită pentru a face detenția și mai dificilă. Aceasta presupune transferarea frecventă a deținuților dintr-o închisoare în alta, pe tot teritoriul țării, pentru a-i destabiliza psihic. Manea a trecut prin 19 închisori diferite și a fost ținut timp de nouă luni în izolare totală, fără să vadă lumina soarelui. În celula sa, singur și înconjurat doar de pereții reci și de luminile permanente, i s-a oferit o singură ocupație: Biblia. „Te bagă undeva într-o cameră, cu lumina aprinsă, non-stop. 23 de ore din 24 închis și îți dau numai Biblia. Stai cu Biblia și te uiți. Mă uitam în grindă! Să stai nouă luni într-o casă, în cameră, să nu vezi soarele, să nu vezi nimic. Singur, cu lumina aprinsă, non-stop!”. Această izolare extremă a fost, pentru Manea, cea mai grea formă de tortură psihologică, dar și momentul în care a început să își reanalizeze viața. El susține că detenția, deși dureroasă, a fost un moment de cotitură care l-a ajutat să devină omul care este astăzi. „Cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat a fost că m-am dus atunci la închisoare! Cel mai bun lucru pentru mine. Pentru că acolo am învățat că oricât de greu ar fi în viață, n-are cum să-ți fie mai greu ca acolo”, mărturisește impresarul. După ce și-a ispășit pedeapsa, Manea s-a întors în România cu o perspectivă complet diferită asupra vieții și carierei. Și-a dedicat energia construirii unei reputații solide în lumea sportului, reușind să își lase trecutul în urmă și să își concentreze atenția asupra talentelor românești din fotbal. Experiențele sale din detenție, mai ales cele legate de rezistența psihologică și sprijinul spiritual, l-au determinat să adopte o viață mai simplă și mai onestă. Astăzi, Florin Manea este o figură respectată în lumea impresarilor sportivi, iar povestea sa servește drept lecție despre greșeli, răscumpărare și puterea de a te transforma în fața adversităților. Deși amintirile detenției sunt încă vii, Manea privește acea perioadă ca pe o etapă necesară în formarea sa, o lecție pe care nu ar schimba-o pentru nimic în lume.