Dinel Staicu și iluzia „Banului-Digital”: O poveste între detenție și visuri financiare

Dinel Staicu, fostul patron al Universității Craiova și personaj controversat al lumii financiare și sportive din România, revine în atenția publicului cu o inițiativă neobișnuită, care îmbină fantezia economică cu dorința de a revoluționa sistemul financiar global. După ce și-a ispășit o parte semnificativă din pedeapsa de 12 ani pentru fraudarea Băncii Internaționale a Religiilor (BIR), Staicu s-a remarcat în detenție nu doar prin timpul petrecut între zidurile Penitenciarului Rahova, ci și prin activitatea sa prolifică de autor. Acolo, în „facultatea” sa de după gratii, cum însuși o numește, fostul afacerist a publicat nu mai puțin de 10 cărți, fiecare contribuind la scurtarea pedepsei sale cu 20 de zile.

Cea mai recentă creație, *„Banul-Digital”*, continuă această serie de lucrări, reprezentând, în viziunea autorului, un nou început pentru sistemul financiar mondial. Staicu își fundamentează propunerile pe citate celebre și teorii grandioase, cum ar fi vorbele atribuite lui Albert Einstein: „Nu putem rezolva probleme folosind același mod de a gândi ca atunci când le-am creat.” În esență, cartea susține ideea unui nou tip de monedă, un „ban digital”, care ar elimina dobânda, inflația și contabilitatea, fiind bazat pe un echilibru perfect între stat și privat, împărțit în proporție egală, 50%-50%, între ceea ce Staicu numește Ban Digital Privat (BDP) și Ban Digital de Stat (BDS).

Ideile sale, de o complexitate învăluită într-un limbaj greu de pătruns chiar și pentru economiști, se concentrează pe redefinirea conceptului de monedă, pe stabilitate economică și pe eliminarea poverii datoriilor pe care generațiile viitoare ar urma să le suporte. Staicu adresează un apel direct către Banca Națională a României, exprimând nemulțumirea față de lipsa de stabilitate a monedei naționale: „După ce în 2005 ne-ai amăgit cu Leul greu, acum noi vrem comerț cu bune practici: nu ne mai aburiți cu volatilitatea și elasticitatea valorii reziduale inflaționiste a Leului ROL-RON. Vrem stabilitate și predictibilitate econometrică!”

Scrisă într-un stil pompos, lucrarea abundă în termeni tehnici și fraze lungi, care sfidează logica economică obișnuită. Staicu vorbește despre „credit hypotecar analog capitalismului social fiscal de schimb digitalizat” și despre „fiscalizarea avuției naționale private și publice prin substituibilitatea monedei digitale”, propunând, în același timp, un model financiar care să fie implementat la nivel global. El își îndreaptă oferta către oricare Primărie din lume, lăsând să se înțeleagă că, dacă România nu va adopta ideile sale, este pregătit să caute parteneri în alte colțuri ale lumii, inclusiv în Africa, Asia sau America.

Staicu afirmă că lucrarea sa reprezintă o sinteză a celor 10 cărți publicate anterior în detenție și că această experiență i-a oferit oportunitatea de a concepe un sistem economic menit să elimine inechitățile și să ofere o soluție durabilă la problemele actuale. În viziunea sa, implementarea acestui sistem ar permite un salt către o „eco-econometrie fiscală de schimb digitalizat”, punând astfel capăt dominației monedelor tradiționale și oferind stabilitate economică de lungă durată.

Dincolo de conceptele economice greu de urmărit, *„Banul-Digital”* este și o poveste despre ambiția unui om de a se reinventa și de a-și lăsa amprenta asupra lumii. Cartea conține referiri la personalități publice, inclusiv la guvernatorul BNR Mugur Isărescu, precum și la alte figuri marcante din domeniul economic, fiind presărată cu capturi foto ale unor pagini de ziare și citate atribuite unor finanțiști renumiți. Cu toate acestea, proiectul lui Dinel Staicu nu pare să fi fost luat în serios de specialiști, ci mai degrabă privit ca o curiozitate sau chiar o sursă de amuzament.

În trecut, Staicu a fost cunoscut pentru excentricitățile sale, atât ca patron de fotbal, cât și ca om de afaceri. Sub conducerea sa, Universitatea Craiova a cunoscut momente cel puțin neobișnuite, inclusiv cerința ca fundașii echipei să schimbe pozițiile cu atacanții în timpul meciurilor, pentru ca aceștia din urmă să se odihnească. În 2005, el a vândut clubul lui Adrian Mititelu pentru 5 milioane de euro, părăsind astfel scena fotbalistică, dar păstrând o aură de mister și controversă în jurul numelui său.

După eliberarea sa din detenție, la mijlocul lunii octombrie 2018, Staicu și-a schimbat numele în Nuțu și s-a retras din lumina reflectoarelor, până la momentul revenirii cu această carte. Nostalgic al regimului comunist, el a rămas în amintirea multora pentru muzeul dedicat lui Nicolae Ceaușescu din localitatea Podari.

Moda scriitorilor de după gratii, la care s-au aliniat și alte nume celebre precum Gigi Becali, George Copos și Gică Popescu, a contribuit la eliberarea mai rapidă a multor deținuți celebri. Spre deosebire de Staicu, însă, ceilalți și-au ascuns operele de ochii publicului, refuzând să le lanseze oficial sau cumpărând întregul tiraj pentru a evita critici asupra conținutului. Staicu, în schimb, nu doar că își promovează scrierile, dar pretinde că acestea conțin soluții care pot schimba lumea.

Rămâne de văzut dacă *„Banul-Digital”* va avea vreun impact real sau dacă va rămâne doar un alt episod din viața plină de controverse a fostului afacerist. Cert este că Dinel Staicu continuă să uimească, provocând reacții deopotrivă ironice și de uimire, atât prin ideile sale, cât și prin tenacitatea cu care își promovează viziunea.